Imi vorbesti mereu de suferinta cu un zambet ironic pe buze: 'ce stii tu despre
asta, copila ? Ai tu idee cata durere e intr-un suflet de om ?! ' Apoi te asezi
in fata mea si-mi povestesti iar si iar despre suferinta, despre pierderi, despre
dureri si vise neimplinite...Iti zambesc usor : 'Razi, copile, de mine ?! Razi,
rasfatato, de durerea mea !! Haide, razi , dar ai sa afli tu...' Eu tac, cu ochii
larg deschisi, privind departe, privind prin tine, prin zid, prin lume...privind
in adancul abisului ...Te aud greu cum ma strigi de departe, intorc ochii ( acum
ma privesti cu stupoare, ochii mei sunt goi si incarcati cu lacrimi ...crezi ca
in sfarsit m-a atins povestea ta , te simti un invingator ! 'Am reusit sa fac
rasfatata sa vada realitatea, sa simta otrava , sa simta durerea! '), iti iau
mainile cazute, calde , in mainile mele reci ...atat de reci ca un fior iti trece
prin vine ...Te privesc o clipa, apoi imi intorc iar ochii spre abis...A cazut
prima lacrima, acum nu ma mai pot opri, trebuie sa stii ...si incep, incet, monoton
, ca o ploaie plictisitoare de toamna...apoi tonul meu prinde viata, obrajii se
coloreaza, ochii imi sclipesc ciudat : durere, da , DURERE si totusi BUCURIE !!!
Ma asculti inmarmurit, batrane ?! Taci ?! Ce-s astea, lacrimi in ochii tai uscati
?! Asculta-ma bine si invata :
'...Stiu doar ca e mizerabil sentimentul si-ti vine sa te arunci efectiv pe fereastra
si ti-e totusi imposibil sa te ridici de pe patul rece ...Glumesc, e mai mult
decat mizerabil, mai rau e ca nu pricepi de ce , intelegi dar nu vrei sa pricepi...Plang
ore-n sir , urlu , da URLU de durere, imi vine sa trantesc tot , sa rup, sa MA
rup ! , dar nu am putere sa ma ridic si sa trantesc ceva, simt ca nu mai am vlaga
in mine, ca nu mai am viata...simt ca nu e nimic corect, nu inteleg de ce EU sufar,
vreau sa se intoarca si sa sufere ca si mine, mai mult chiar decat atat...blestem
si urlu ...si nu gandesc si totusi gandesc...Si-l vad pe El si mor putin cate
putin, apoi iar ma intreb de ce , de ce EU in situatia asta ?! si nu mai suport
, nu mai suport pe nimeni, nu mai vreau nimic...si tac, si ma linistesc...sunt
calma ...nu mai simt nimic, nu mai gandesc, nu mai sunt eu...Si imi reamintesc
si fuge tot calmul meu aparent si iar se rupe lumea, lumea MEA!, eu ma pierd undeva
si...mor putin care putin...Dar tot nu pot trece peste acel : DE CE? de ce EU
? ce am facut? cu ce am gresit ?! Stiu ca sunt mai buna, mai buna decat toti,
ca nu merit asa ceva...atunci DE CE ?! Si plang, si sufar , si tip , si urlu,
si trantesc ...si cad, iar tac ...sunt linistita...a trecut...si vine iar, cu
o forta dubla, ca valurile pe o mare furtunoasa !! Ma pierd pe mine, imi pierd
suflarea, ii pierd forta , imi pierd viata...Sunt goala, GOALA !! Nu mai simt
nimic, sunt oare moarta ?! '
Da, batrane, ce stiu eu despre asta, despre durere ?! Nimic, sunt doar o copila...Ma
iei in brate (sunt linistita, a trecut totul), imi mangai parul si-mi saruti fruntea:
'Biet copil, ce-ai facut sa meriti asta ?!' Da, batrane, ce-am facut ?! M-am nascut
, atat, e suficient...
Sectiunea: text/ - 6 articole
Esti sigur, batran prieten ?!
Impaca-te cu tine insuti,accepta-te cum esti si conecteaza-te cu fiinta ta, Aici e scaparea... Autor: Shorty |
E asta suferinta, batrane ?!
Da, batrane, ce stiu eu despre asta, despre durere ?! Nimic, sunt doar o copila... Autor: Shorty |
Amintiri
Ceva imi spune...ca te iubesc pe tine, nicidecum o amintire... nu stiu... te iubesc si punct. Autor: Marilena |
Ganduri
Nu, nu - eu am propriul meu Iad, eu i-am dat viata si tot eu trebuie sa invat sa-l iubesc, sa-l redefinesc si sa-l transform... Autor: Oni |
Rien
Intins pe covorul umed si imbibat in rosu un hedonist isi musca amar buza si se preface ca nu stie, nu isi aminteste de viitor si de controlul lui... Autor: Andrei Gheonea |
Apel
Un joc de teatru inchis intre doua coperti, in care scena este chiar autorul. Autor: Gabriel |
|
|
|
vizitatori; actualizat : 01.02.2006 |